Jurnalul altui adevăr (III)

Ți-am promis să îți dau TOTUL, dar ți-am dat doar ce am avut.

Ți-am dat zâmbetul care să lumineze o lume întreagă... Am zâmbit când mă inundau lacrimile și mă înjunghia durerea, doar ca să te învăț că nu se poate trăi decât zâmbind.

Ți-am dat ochii care să orbească pe toți care nu te vor merita... Am închis ochii de fiecare dată când nopțile și greutățile îmi pictau coșmaruri, doar ca să dau culoare și ... viață ochilor tăi.

Ți-am dat o inimă mare, în care să se cuibărească cele mai frumoase sentimente și emoții... Am strâns frumosul picatură cu picătura de unde nici nu era doar ca să nu știi decât să simți frumos.

Ți-am dat un suflet plin de căldură și ceea ce trebuie să dărui altora... Am încălzit zilele și nopțile cu dragostea și speranța mea, cu visele care trebuie să fie reale pentru tine.

Ți-am dăruit dragostea mea mare, enormă și liberă, ca pe o pasăre, care nu poate fi închisă pentru că aparține cerului, aerului...

Din tot ce ți-am promis că îți voi da... vreau astăzi să îți dau LIBERTATEA... de a avea tot ce eu nu am putut să îți dau...