Ai strâns parfumul miilor de flori
Și l-ai lăsat să se revarse peste zori
Să se reflecte în fiecare rază
Ce visele din mare le salvează
Ai strâns parfumul miilor de flori
L-ai transformat în gânduri și culori
Ca să le poți aduce tuturor
Un cântec sau un singur dor.
Ai strâns parfumul miilor de flori
L-ai presurat pe notele-fiori
Ca să tot cânte printre ploi de mai
Despre –o fetiță, ce încă nu o ai
* * * *
Femeie cu aroma florilor de mai
Cu vise mari și oameni dragi la masă
Din fantezie și din cuvânt să nu dispari
Căci va rămâne scrisul fără casă
PS: O dedicație special pentru cea care m-a învățat să învăț de la flori, să cuceresc cum doar cuvântul o poate face, să plâng pentru durerea străină și să mă bucur printre lacrimi de fericirea celor dragi… pentru o femeie cu parfum de flori și un prieten cât o mie – Indiana. La mulți ani, draga mea!
Comentarii
Trimiteți un comentariu